Despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește textul, apoi rezolvă cerințele. „România se învecinează cu cinci țări: Ucraina, Republica Moldova, Ungaria, Serbia și Bulgaria. În Ucraina se vorbește limba ucraineană, iar în Bulgaria, limba bulgară. Amândouă sunt limbi slave și se scriu cu alfabetul chirilic. În Serbia se vorbește limba sârbă, tot o limbă slavă, scrisă atât cu litere chirilice, cât și cu litere latine. Limba maghiară, vorbită în Ungaria, nu este nici slavă, nici romanică. Ea face parte din familia limbilor fino-ugrice, împreună cu finlandeza și estona. În Republica Moldova, cei mai mulți locuitori vorbesc limba română, la fel ca noi.” a) Notează cele cinci țări vecine ale României și limba vorbită în fiecare. b) Precizează care dintre aceste limbi se deosebește de toate celelalte prin familia din care face parte. Justifică răspunsul cu o informație din text. c) Explică, în 2-3 enunțuri, de ce un elev din România poate comunica fără dificultate cu un elev din Republica Moldova.
2. Citește textul despre o tradiție bulgărească. „În Bulgaria, pe 1 martie, oamenii își dăruiesc «martenițe», mici podoabe din fire împletite, albe și roșii. Ele se poartă la mână sau în piept, pentru sănătate și noroc. Tradiția este legată de Baba Marta, un personaj din folclorul bulgar. Martenița se scoate atunci când vezi primul barză sau primul copac înflorit. Atunci este agățată de ramurile unui pom.” Compară această tradiție cu obiceiul românesc al mărțișorului. Formulează două asemănări și o deosebire, apoi scrie un enunț în care să explici ce arată aceste asemănări despre legăturile dintre cele două popoare.
3. Limba română a împrumutat de-a lungul timpului multe cuvinte de la popoarele vecine. Ai mai jos două grupe de cuvinte: Grupa A (cuvinte de origine slavă): prieten, drag, a iubi, nevastă, ceas. Grupa B (cuvinte de origine maghiară): oraș, gând, meșter, hotar, belșug. a) Alege câte două cuvinte din fiecare grupă și alcătuiește cu ele câte un enunț. În fiecare enunț, cuvântul ales trebuie să aibă altă funcție sintactică. Numește funcția sintactică a cuvântului ales. b) Explică, în 2-3 enunțuri, ce arată prezența acestor cuvinte în limba română despre relațiile românilor cu vecinii lor.
4. Citește enunțul: „Pentru a-și testa ideile, savantul sârb Nikola Tesla lucra cu pasiune, la New York, în laboratorul lui.” Precizează funcția sintactică și felul ei pentru fiecare dintre următoarele cuvinte sau grupuri de cuvinte. Pentru fiecare, arată și prin ce parte de vorbire este realizată: a) pentru a-și testa; b) ideile; c) sârb; d) cu pasiune; e) la New York; f) lui.
5. Alcătuiește câte un enunț despre fiecare dintre personalitățile de mai jos, care provin din țările vecine României. În fiecare enunț folosește partea de propoziție cerută și subliniaz-o. a) Ernő Rubik, inventatorul maghiar al cubului care îi poartă numele: un circumstanțial de scop realizat prin verb la infinitiv cu prepoziție; b) Taras Șevcenko, cel mai cunoscut poet ucrainean: un atribut realizat prin substantiv comun; c) Ivan Vazov, scriitor bulgar: un circumstanțial de timp realizat prin adverb; d) Novak Djokovic, jucător sârb de tenis: un circumstanțial de cauză realizat prin verb la gerunziu; e) Grigore Vieru, poet din Republica Moldova: un complement indirect realizat prin substantiv propriu.
6. Citește textul, apoi răspunde la întrebări. „În 1974, la Budapesta, un tânăr profesor de arhitectură, Ernő Rubik, a construit un obiect neobișnuit. Voia să-și ajute studenții să înțeleagă mai bine cum se mișcă obiectele în spațiu. Așa a apărut cubul cu fețe colorate, care avea să devină una dintre cele mai cunoscute jucării din lume. Astăzi există concursuri internaționale în care participanții încearcă să rezolve cubul cât mai repede. Mulți copii din România cunosc această jucărie, dar puțini știu că inventatorul ei este maghiar.” a) Care era scopul inițial pentru care Ernő Rubik a construit cubul? b) Cum explici faptul că invenția a devenit cunoscută în întreaga lume? c) Ce ți se pare semnificativ în ultimul enunț al textului? Formulează un punct de vedere în 2-3 enunțuri. d) Transcrie din text un circumstanțial de timp și un circumstanțial de loc.
7. În enunțul de mai jos sunt mai multe greșeli de scriere cu literă mare sau mică: „La festivalul din chișinău, elevii din republica moldova, din ungaria și din bulgaria au citit poezii în limba Ucraineană și au cântat melodii Sârbești.” a) Rescrie enunțul corect. b) Formulează regula care explică scrierea corectă a numelor de țări și de orașe, pe de o parte, și a numelor de limbi și a adjectivelor care arată naționalitatea, pe de altă parte.
8. Redactează un text explicativ de 80-100 de cuvinte în care să explici de ce este important să cunoaștem limba și cultura țărilor din vecinătatea României. În redactarea textului, vei ține seama de: – respectarea structurii textului explicativ (introducere, cuprins, încheiere); – folosirea a cel puțin două exemple concrete (o tradiție, o personalitate, un cuvânt împrumutat etc.) despre țările vecine; – folosirea a cel puțin un atribut, un complement și un circumstanțial, pe care le vei sublinia; – corectitudinea exprimării și a scrierii.