Despre limba și cultura țărilor vecine

1. Citește fragmentele de mai jos, adaptate după DEX: ORÁȘ, orașe, s. n. […] – Din magh. város. GÂND, gânduri, s. n. […] – Din magh. gond. COVRÍG, covrigi, s. m. […] – Din bg. kovriga. CEÁȘCĂ, cești, s. f. […] – Din sb., bg. čaška. a. Precizează limba din care provine fiecare cuvânt. b. Numește țara vecină României în care se vorbește fiecare dintre aceste limbi ca limbă de stat. c. Explică, în 2-3 enunțuri, de ce există în limba română cuvinte împrumutate din limbile țărilor vecine.

2. Citește tabelul de mai jos, care prezintă câteva limbi minoritare cu statut oficial din țările vecine României. Bulgaria – limba de stat: bulgara; limbi minoritare cu statut oficial: – Serbia – limba de stat: sârba; limbi minoritare cu statut oficial (selecție): maghiară, slovacă, română, bulgară Ucraina – limba de stat: ucraineana; limbi minoritare cu statut oficial (selecție): găgăuză, maghiară, română, polonă Ungaria – limba de stat: maghiara; limbi minoritare cu statut oficial (selecție): germană, română, sârbă, slovacă Republica Moldova – limba de stat: româna; limbi minoritare cu statut oficial: rusă, ucraineană, găgăuză Pe baza tabelului, răspunde la cerințe: a. În ce țări vecine limba română este limbă minoritară cu statut oficial? b. În ce țară vecină româna este limbă de stat? c. Ce înseamnă faptul că limba unei minorități are statut oficial? Dă două exemple de domenii în care poate fi folosită.

3. Un elev din Iași și un elev din Chișinău discută la telefon și se înțeleg fără greutate, deși unele cuvinte și unele pronunții sunt puțin diferite. a. Explică, în 3-4 enunțuri, de ce cei doi se înțeleg între ei. b. Precizează la ce niveluri ale limbii apar, mai ales, diferențele dintre limba vorbită în Republica Moldova și limba română standard. c. Realizează o comparație cu situația vorbitorilor din diferite regiuni ale României (de exemplu, olteni și ardeleni). d. Menționează ce s-a stabilit prin decizia din 13 martie 2023 privind limba oficială a Republicii Moldova.

4. Modelul „aisbergului cultural” împarte cultura unei comunități în cultură de suprafață și cultură de adâncime. a. Grupează elementele următoare în cele două categorii: mâncare, valori, drapel, maniere, vestimentație, relații familiale, sărbători, stil de comunicare. b. Explică de ce unele elemente se află „sub apă”. c. Numește o modalitate prin care poți cunoaște cultura de adâncime a unei țări vecine.

5. Citește textul informativ de mai jos: „La 1 martie, în Bulgaria, oamenii își dăruiesc «mărțenițe», mici podoabe împletite din fire roșii și albe, pe care le poartă la mână sau în piept. Ele se poartă până când cel care le are vede o barză sau un pom înflorit. Atunci mărțenița este legată de crenguța unui copac. În România, la începutul lui martie, se oferă mărțișoare, mai ales fetelor și femeilor. Mărțișorul are, de obicei, un șnur alb-roșu de care este prins un mic obiect decorativ.” Redactează un text de 5-7 enunțuri în care să compari cele două tradiții. Precizează cel puțin două asemănări și o deosebire. Încheie cu o concluzie despre legăturile culturale dintre popoarele vecine.

6. Rescrie corect textul de mai jos, corectând greșelile de folosire a literei mari și a literei mici. Explică apoi regula pe care ai aplicat-o. „Anul trecut am vizitat Ungaria și Serbia. La Budapesta am cunoscut câțiva Maghiari prietenoși, iar la Belgrad am auzit pentru prima dată limba Sârbă. Vara viitoare vreau să ajung în bulgaria, ca să învăț câteva cuvinte în limba Bulgară.”

7. Imaginează-ți că ai un prieten de aceeași vârstă din una dintre țările vecine României (Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia sau Ungaria). Scrie-i un mesaj electronic de 80-120 de cuvinte în care să îi prezinți trei elemente reprezentative pentru cultura română (de exemplu: un obicei, o sărbătoare, o personalitate, un preparat tradițional). Pentru fiecare element, oferă un detaliu semnificativ. Respectă structura unui mesaj electronic (formulă de adresare, conținut, formulă de încheiere, semnătură).

8. Citește dialogul: — Ai auzit gluma aia despre cei din țara vecină? Toți râd de ei! spune Andrei. — Nu mi se pare amuzant. Colegul nostru, Milan, e de acolo și s-ar putea simți jignit, răspunde Ioana. — Hai, mă, e doar o glumă! a. Apreciază atitudinea fiecărui personaj față de cei care aparțin altei culturi. b. Formulează o replică prin care Ioana să-l convingă politicos pe Andrei să renunțe la astfel de glume. c. Propune două comportamente care arată respect față de membrii altor culturi.