Evaluare – Unitatea 5: textul liric și textul nonliterar; adverbul, adjectivul, numeralul, figurile de stil
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește următorul fragment din poezia „Câmp” de Alexandru Philippide: „Lumina cu picioarele pe cer / Pășește-agale. / Copacii rătăciți pe câmpuri cer / Cu crengi flămânde muguri de pomană. / […] Pe-aicea vremea se destramă-n vânt. / […] Care cer / Sărutul rodnic de la cer!” Scrie câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre cuvintele: agale, rătăciți, se destramă, rodnic.
2. Citește versurile: „Când stă s-apună, soarele e-o rană / Din care curge-amurgul din belșug.” și „Când noaptea-ngenunchează pe pământ.” (Alexandru Philippide, „Câmp”). Numește figura de stil din fiecare secvență și explică, în 2–3 enunțuri pentru fiecare, ce imagine sau ce sentiment transmite poetul prin ea.
3. Compară poezia „Câmp” de Alexandru Philippide cu textul despre planeta Marte de mai jos. Precizează ce tip de text este fiecare (literar sau nonliterar) și scrie trei diferențe între ele: scopul textului, limbajul folosit (sens propriu sau figurat), prezența sentimentelor autorului. Dă câte un exemplu din fiecare text. Textul despre Marte: „Marte este, pornind dinspre Soare, a patra planetă a Sistemului Solar. Uneori mai este numită și «planeta roșie» datorită înfățișării sale văzute de pe Pământ. Culoarea roșiatică se explică prin prezența pe suprafața sa a oxidului de fier.”
4. În textul despre Marte apar secvențele: „Marte este […] a patra planetă a Sistemului Solar” și „Olympus Mons (26 000 de metri altitudine)”. Precizează partea de vorbire, felul și funcția sintactică pentru cuvintele „a patra” și „26 000”. Apoi alcătuiește un enunț în care un numeral ordinal să aibă funcția sintactică de nume predicativ.
5. Citește enunțul: „Pe Marte se găsește cel mai înalt munte cunoscut al Sistemului Solar.” Precizează partea de vorbire și gradul de comparație al structurii „cel mai înalt”. Alcătuiește apoi trei enunțuri în care cuvântul „înalt” să fie la alte trei grade de comparație. Numește gradul folosit în fiecare enunț.
6. În poezia „Câmp” apar cuvintele: agale (din „Pășește-agale”), pe-aicea (din „Pe-aicea vremea se destramă-n vânt”), iar în textul despre Marte apare cuvântul uneori (din „Uneori mai este numită și «planeta roșie»”). Precizează partea de vorbire și felul (după înțeles) pentru fiecare cuvânt și spune ce cuvânt determină fiecare. Alcătuiește apoi un enunț care să conțină un adverb de loc și o interjecție predicativă.
7. Transcrie din poezia „Câmp” trei adjective. Pentru fiecare, precizează substantivul pe care îl determină, cazul în care se află și funcția sintactică. Explică apoi de ce poetul folosește cratima în formele „s-apună”, „curge-amurgul” și „noaptea-ngenunchează” și scrie forma completă a fiecăreia, fără cratimă.
8. Redactează un text descriptiv de 120–150 de cuvinte cu titlul „Apus pe câmp”, inspirat din poezia lui Alexandru Philippide. În compunere trebuie: să folosești cel puțin o metaforă și o personificare, pe care să le subliniezi; să incluzi cel puțin un adverb de mod și unul de loc; să folosești imagini vizuale și olfactive (de miros); să respecți regulile de ortografie și de punctuație.