Vrem să folosim Google Analytics ca să vedem câte persoane vizitează EducațieAI și ce pagini citesc. Google Analytics se încarcă și pune cookie-uri doar dacă accepți. Îți poți schimba alegerea oricând din „Setări cookie-uri”, în subsolul paginii. Detaliile sunt în politica de confidențialitate.

Generat din manualul „Limba și literatura română clasa a VII-a”, BOOKLET, lecția „Interculturalitate Contacte culturale”, paginile 90–91.

Interculturalitate: Contacte culturale

Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a

Nume elev: ____________________Data: ____________

  1. 1. Explică, în 2-3 enunțuri, ce înseamnă cultura unui popor. Apoi numește patru elemente care alcătuiesc cultura și dă pentru fiecare câte un exemplu din cultura română (de exemplu, un obicei, un preparat culinar, o operă artistică, o sărbătoare).

  2. 2. Limba română s-a format în mai multe etape. Peste fondul autohton s-au așezat stratul latin și apoi influențele popoarelor cu care românii au intrat în contact. Grupează cuvintele de mai jos după limba din care provin: latină, slavă, turcă, maghiară sau germană. Poți folosi Dicționarul explicativ al limbii române (DEX). Cuvinte: apă, lună, a iubi, prieten, cafea, papuc, oraș, chip, cartof, șurub. Scrie apoi un enunț în care explici ce arată această grupare despre istoria limbii române.

  3. 3. Citește lista de limbi: franceza, germana, spaniola, maghiara, portugheza, italiana, rusa, catalana, engleza, româna. Alege din listă limbile romanice și explică pe scurt ce au ele în comun ca origine. Dă apoi un exemplu de cuvânt românesc care seamănă cu echivalentul lui dintr-o altă limbă romanică. Exemplu de model: rom. „lună” – it. „luna”.

  4. 4. Explică ce este un dialect. Numește cele patru dialecte ale limbii române. Precizează pe care dintre ele îl vorbești tu și pe care se sprijină limba română literară de astăzi.

  5. 5. Același obiect poate avea nume diferite în regiuni diferite ale României. De exemplu, pentru „cartofi” se folosesc și cuvintele „barabule” și „crumpene”. Asociază cuvintele „barabule” și „crumpene” cu regiunea în care sunt folosite cu precădere: Moldova sau Transilvania. Știind că în Transilvania se spune și „pită” (cuvânt de origine maghiară) în loc de „pâine”, explică în 3-4 enunțuri cum au influențat contactele cu alte comunități vocabularul din diferite regiuni.

  6. 6. Recitește anecdota „Nu-i vorba de cauc”, adaptată după Anton Pann. Ce crede persanul despre omul care poartă cauc și biniș? Cum îi demonstrează Nastratin Hogea că se înșală? Formulează, cu propriile cuvinte, învățătura anecdotei. Scrie și un proverb românesc cu un sens asemănător.

  7. 7. Personajul Nastratin Hogea a ajuns din cultura turcă în cultura română. Explică, în 2-3 enunțuri, cum a pătruns în literatura română și ce arată acest fapt despre contactele culturale. Alege apoi o tradiție sau o sărbătoare românească și compar-o cu o tradiție asemănătoare din altă cultură. Menționează o asemănare și o deosebire.

  8. 8. Scrie un text de 80-100 de cuvinte în care să îți exprimi opinia despre afirmația: „Fiecare limbă și fiecare cultură pe care le cunoaștem sunt o fereastră nouă spre lume.” Folosește cel puțin un exemplu legat de comunitățile minoritare din România sau de cuvintele împrumutate din alte limbi. Respectă normele de ortografie și de punctuație.

Fișe asemănătoare

AI-ul pregătește. Tu ai mai mult timp pentru ceea ce contează.

Contul e gratuit și are o limită lunară de generări.

Generează o fișă