Limbaj popular. Variație regională a limbii
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește fragmentul de mai jos: „Mătușa Floarea, muiere harnică și cu dare de mână, s-a sculat cu noaptea-n cap. A dat drumul la găini în ogradă, a pus de-o mămăligă și s-a apucat să deretice prin odaie. Când l-a văzut pe nepotul ei că doarme duș, s-a mâniat: «Ia scoală-te, mă, că nu-i vreme de lenevit!»” Scrie cinci elemente de limbaj popular din fragment: cuvinte, locuțiuni sau îmbinări de cuvinte. Pentru fiecare, scrie un echivalent din limba literară standard.
2. Explică sensul următoarelor expresii populare: a da bir cu fugiții, a trage pe sfoară, a-și lua lumea în cap. Apoi alcătuiește câte un enunț cu fiecare expresie.
3. Pentru fiecare dintre cuvintele regionale de mai jos, scrie cuvântul corespunzător din limba literară standard. Precizează apoi zona în care este folosit fiecare cuvânt (Moldova, Banat sau Ardeal): păpușoi, barabule, harbuz, crumpi, paradaise, cucuruz.
4. Citește dialogul de mai jos: „— Unde te duci, bădie? — Mă duc la târg să vând niște perje. Ghine c-ai venit, că-ți dau și ție o poală de mere. — Îi departe târgul? — Nu-i departe, ajungi pân’ la amiază.” a) Identifică trei particularități regionale din dialog, adică cuvinte sau forme de pronunție. b) Precizează cărei variante regionale îi aparține dialogul. c) Rescrie a doua replică în limba literară standard.
5. Explică, în 3–4 rânduri, ce este limbajul popular și prin ce se deosebește de limba literară standard. Dă două exemple de situații de comunicare în care limbajul popular nu este potrivit.
6. Ion Creangă folosește în „Amintiri din copilărie” multe cuvinte și expresii populare și regionale. Scrie un text de 5–6 rânduri în care să explici de ce crezi că un scriitor alege să folosească limbajul popular în opera sa. Susține-ți punctul de vedere cu cel puțin două argumente.
7. Rescrie enunțurile de mai jos în limba literară standard, înlocuind elementele populare: a) „Ăsta-i omu’ care ne-a dat o mână de ajutor, da’ nu mai știu cum îl cheamă.” b) „Când a văzut câinele, copilul a luat-o la sănătoasa până acas’.” c) „Ia vin’ încoace, mă, să-ți arăt ce-am găsit!”
8. Redactează un dialog de 60–80 de cuvinte între doi copii din regiuni diferite ale României care se întâlnesc într-o tabără. Fiecare copil folosește cel puțin două cuvinte specifice regiunii lui, iar celălalt îl întreabă ce înseamnă. Subliniază cuvintele regionale și precizează, la final, regiunile din care provin personajele.