Mitologie românească – Zburătorul

1. Citește fragmentul: „Zburătorul este un personaj mitologic, uneori apare prezentat în basmele românești ca fiind un tânăr înalt și subțire, iar alteori este înfățișat și ca un șarpe cu aripi sau ca o flacără. Personajul acționează doar noaptea și este capabil să ia forma unui bărbat, a unei femei sau a unei stele.” Numește patru înfățișări pe care le poate avea zburătorul. Precizează în ce moment al zilei acționează acesta.

2. Citește fragmentul: „Cea mai comună descriere a zburătorului [...] este cea a unui flăcău tânăr. Acesta ia naștere ca urmare a interzicerii unei relații de dragoste dintre o fată și un băiat de către părinții fetei. [...] Fata vizitată de un zburător slăbește din ce în ce mai mult. Boala care o cuprinde pe fată este numită «lipitură», iar cele care sunt chemate să o vindece pe cea bolnavă sunt babele care au priceperea de a descânta.” Răspunde, în enunțuri complete, la trei întrebări: a) Cum ia naștere zburătorul, potrivit acestei credințe? b) Ce se întâmplă cu fata vizitată de zburător? c) Cine încearcă să o vindece?

3. Citește fragmentul: „Una dintre metodele de protecție vorbește de posibilitatea de a unge cu «untură de zmeu pleznit» locurile prin care acesta pătrunde (horn, ușă, geam). Zburătorul încearcă să găsească o cale de intrare neunsă; dacă nu găsește, strigă pentru a i se deschide. În cazul în care nimeni din interior nu-i răspunde, pleacă.” Scrie, în ordinea în care se petrec, cel puțin trei momente prin care trece zburătorul atunci când casa este protejată. Explică, într-un enunț, de ce credeau oamenii că această metodă îi apără.

4. Potrivit credințelor populare, zburătorul personifică „ființa iubită, la care nu se poate ajunge”. Explică, în 3–4 enunțuri, această valoare simbolică. Folosește o informație despre felul în care ia naștere zburătorul. Numește apoi doi scriitori români care au folosit mitul zburătorului în operele lor. Pentru fiecare scriitor, precizează câte un titlu de operă.

5. Explică sensul următoarelor cuvinte și expresii din lecție: a) malefic; b) insomnie; c) a descânta; d) a se face luntre și punte (din basmul „Prâslea cel voinic și merele de aur”: „ei se fac luntre și punte de le împlinesc toate voile”). Alcătuiește un enunț propriu în care să folosești expresia „a se face luntre și punte”, cu același sens.

6. Se dă fraza: „Zburătorul încearcă să găsească o cale de intrare neunsă.” a) Subliniază predicatele și precizează câte propoziții are fraza. b) Delimitează propozițiile și precizează felul fiecăreia (principală sau subordonată). Pentru subordonată, precizează și tipul. c) Explică modul de formare a cuvântului „neunsă”. d) Explică de ce se scrie cu cratimă secvența „nu-i răspunde”, din enunțul „nimeni din interior nu-i răspunde”.

7. Citește fragmentul din basmul „Prâslea cel voinic și merele de aur” de Petre Ispirescu: „ascunde-te [...] să nu dea zmeul peste tine în casa lui, că e năbădăios și se face leu-paraleu. Acum e timpul când are să vină la prânz, și are obicei de aruncă buzduganul cale de un conac.” Compară zmeul din acest basm cu zburătorul din credințele populare prezentate în lecție. Precizează două asemănări și două deosebiri. Formulează fiecare asemănare și fiecare deosebire într-un enunț complet.

8. Redactează un text de minimum 80 de cuvinte în care să compari zburătorul din mitologia românească cu o ființă fantastică din mitologia sau din tradițiile altui popor. Exemple: zânele din tradiția irlandeză, vampirul din folclorul european, Cupidon din mitologia romană, spiritele nopții din alte culturi. În textul tău trebuie: să numești ființa aleasă și poporul sau cultura de care aparține; să precizezi o asemănare și o deosebire față de zburător; să formulezi o concluzie despre ce ne arată aceste credințe despre oamenii care le-au creat; să respecți normele de ortografie și de punctuație.