Limbajul și structura textului liric: «Cămara de fructe» de Ion Pillat
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Recitește poezia «Cămara de fructe» de Ion Pillat. Explică sensul pe care îl au în text cuvintele și structurile: «smerit» (strofa I), «raiului oprit» (strofa I) și «fantasmagoric» (strofa a IV-a). Pentru fiecare, scrie un sinonim potrivit contextului sau o scurtă explicație. Apoi alcătuiește un enunț propriu cu unul dintre cuvinte.
2. În versul «Se-aprind fantasmagoric caise și gutui», verbul «a se aprinde» are sens figurat. a) Explică ce sugerează acest verb despre fructele din cămară. b) Alcătuiește două enunțuri proprii: unul în care verbul «a se aprinde» are sens propriu și altul în care are un sens figurat diferit de cel din poezie.
3. Analizează strofa a III-a a poeziei («Șovăitor ca robul, ce calcă o comoară / ... / Și tămâioșii galbeni ca soarele de vară.»). a) Precizează câte versuri are strofa și cum se numește o strofă cu acest număr de versuri. b) Transcrie cuvintele care rimează, grupate în perechi. c) Numește tipul de rimă și explică pe scurt cum ți-ai dat seama.
4. Fructele din cămară sunt descrise cu ajutorul unor cuvinte care trimit la foc și la lumină. Extrage din poezie cel puțin cinci cuvinte din acest câmp lexical (al focului și al luminii). Apoi explică, în 2-3 enunțuri, de ce crezi că poetul alege aceste cuvinte pentru a vorbi despre fructe.
5. a) În structura «Șovăitor ca robul», identifică termenul comparat (T1), cuvântul de legătură și termenul cu care se compară (T2). Numește figura de stil. b) Transformă comparația «tămâioșii galbeni ca soarele de vară» într-o metaforă. c) Explică metafora «pepeni verzi – smaragde cu miezul de rubin»: ce cuvinte cu sens figurat înlocuiesc părțile pepenelui și ce sugerează alegerea lor.
6. Identifică în poezie trei imagini artistice de tipuri diferite: o imagine vizuală, o imagine olfactivă și o imagine care sugerează senzația de răcoare/atingere sau mișcare. Transcrie secvența pentru fiecare, numește tipul imaginii și precizează ce simț este implicat.
7. a) Transcrie din text patru verbe sau pronume care marchează prezența eului liric. b) Precizează persoana, numărul și timpul verbelor «deschid», «văd» și «încui». c) Explică, în 2-3 enunțuri, de ce crezi că poetul folosește timpul prezent pentru a evoca o amintire.
8. Ultima strofă începe cu conjuncția «Dar»: «Dar părăsind cămara ce mințile îmi pierde, / Tot rodul vrăjitoarei cu lacăt îl încui.» Redactează un text de 50-70 de cuvinte în care să explici: ce schimbare marchează conjuncția «Dar» în structura poeziei; cum se leagă finalul (ușa încuiată cu lacăt) de începutul poeziei (ușa deschisă «cu teamă»); ce sentimente trăiește eul liric în acest moment.