Nicolae Bălcescu: înțelegerea și organizarea informațiilor, reformularea și conectorii
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește enunțurile de mai jos, inspirate din textul despre Nicolae Bălcescu. Explică, cu cuvintele tale, sensul fiecărui cuvânt subliniat (scris cu majuscule). a) Bălcescu și-a început INSTRUCȚIA școlară în familie. b) Mișcarea din 1840 cerea desființarea PRIVILEGIILOR boierești. c) După detenție, tânărul a fost GRAȚIAT. d) De acum, el SE CONSACRĂ studiilor istorice.
2. Reformulează enunțul de mai jos, păstrându-i sensul, dar folosind alte cuvinte. Începe reformularea cu conectorul „Altfel spus,”. „Bălcescu, socotit minor, este condamnat la trei ani de recluziune în mănăstirea Mărgineni.”
3. Citește textul de mai jos: „Nicolae Bălcescu a iubit istoria încă din tinerețe. Pentru Bălcescu, istoria nu era doar o înșiruire de date, ci o lecție pentru prezent. De aceea, a scris despre istoria românilor cu pasiune. Ca participant la Revoluția de la 1848, Bălcescu a dorit ca ideile revoluției să schimbe viața oamenilor.” Identifică trei cuvinte-cheie care se repetă în text și explică, în 2–3 enunțuri, de ce repetarea lor ajută cititorul să urmărească textul.
4. Citește textul de mai jos: „Nicolae Bălcescu s-a născut în 1819, la București. În 1848, a fost unul dintre conducătorii Revoluției din Țara Românească și a făcut parte din Guvernul provizoriu. După înfrângerea revoluției, a trăit în exil, unde a lucrat la opera «Românii supt Mihai-Voievod Viteazul». A murit în 1852, la Palermo, în Italia, departe de țara pe care a iubit-o.” Clasifică informațiile din text, notând sub fiecare dintre anii 1819, 1848 și 1852 informațiile care îi corespund. Precizează apoi o informație din text care nu este legată de niciunul dintre acești ani.
5. Completează spațiile libere cu conectorul potrivit, ales dintre următorii: totuși, în schimb, în afară de aceasta, dimpotrivă. Folosește fiecare conector o singură dată. a) Detenția i-a șubrezit sănătatea; ..., Bălcescu nu a renunțat la studiile sale. b) Bălcescu a fost istoric; ..., a predat lecții de istorie ostașilor. c) Închisoarea nu l-a descurajat; ..., l-a făcut mai hotărât. d) Autoritățile i-au luat libertatea; ..., nu i-au putut lua cunoștințele.
6. Citește fragmentul de dialog imaginat mai jos: GARDIANUL (bănuitor, intrând fără să bată): Ce tot scrii acolo, deținutule? BĂLCESCU (calm, ridicând privirea): Scriu despre vitejia străbunilor noștri. Vrei să-ți citesc o pagină? GARDIANUL (surprins, apoi mai blând): Ei... citește, dacă tot e vorba de vitejie. BĂLCESCU (zâmbind): Vezi? Istoria e a noastră, a tuturor. Precizează câte o atitudine comunicativă pentru fiecare personaj (de exemplu: atenție, interes, curiozitate, implicare, cooperare, empatie) și justifică-ți alegerea cu ajutorul unei indicații scenice sau al unei replici din fragment.
7. Exprimă-ți opinia, în 50–80 de cuvinte, despre ideea: „Ceea ce ai învățat și păstrezi în minte nu-ți poate lua nimeni.” Raportează-te la exemplul lui Nicolae Bălcescu, care a continuat să studieze și în anii grei ai detenției. Folosește cel puțin doi dintre conectorii: pe de o parte, pe de altă parte; de altminteri; în orice caz; în acest caz.
8. Pregătește planul unei scurte prezentări orale (aproximativ două minute) despre Nicolae Bălcescu, pe care o vei susține în fața colegilor. Planul trebuie să cuprindă: – o introducere (o idee); – trei idei principale despre viața sau activitatea lui Bălcescu, fiecare însoțită de un detaliu semnificativ; – o încheiere (o idee). Scrie, în plan, un enunț în care folosești conectorul „astfel” și un enunț în care folosești conectorul „altfel spus”. Precizează și două comportamente nonverbale sau paraverbale pe care le vei avea în timpul prezentării.