Recapitulare inițială – fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă, figuri de stil și redactare
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește cu atenție textul de mai jos. Toți itemii fișei se referă la el. „Toamna coborâse încet peste satul de la poalele dealului. Frunzele ruginii ale nucului bătrân cădeau una câte una, ca niște monede de aramă aruncate de o mână nevăzută. Bunica mătura curtea în fiecare dimineață și zâmbea liniștită. Vântul rece fluiera printre scândurile gardului, iar ciorile se strângeau în stoluri gălăgioase deasupra câmpului gol. Aerul era umed. Seara, în casa caldă, mirosea a gutui coapte și a pâine abia scoasă din cuptor.” Rezolvă cerințele: a) Transcrie din text două cuvinte care conțin diftongi diferiți și subliniază diftongul din fiecare. b) Transcrie din text un cuvânt care conține vocale în hiat și desparte-l în silabe. c) Precizează numărul de litere și numărul de sunete din cuvântul „ciorile”. Explică pe scurt diferența dintre cele două numere.
2. Pe baza textului de la itemul 1, rezolvă cerințele: a) Transcrie un cuvânt folosit cu sens figurat și explică sensul pe care îl are în text. b) Scrie câte un sinonim potrivit contextului pentru cuvintele „liniștită” și „gălăgioase”. c) Scrie câte un antonim pentru cuvintele „rece” și „gol”. d) Alcătuiește un enunț în care cuvântul „rece” să aibă sens figurat.
3. Din textul de la itemul 1, rezolvă cerințele: a) Precizează modul și timpul verbelor „coborâse” și „cădeau”. b) Transcrie din text încă două verbe la același timp ca verbul „cădeau”. c) Rescrie enunțul „Bunica mătura curtea în fiecare dimineață și zâmbea liniștită.”, trecând ambele verbe la modul indicativ, timpul perfect compus.
4. Precizează cazul fiecăruia dintre următoarele substantive din textul de la itemul 1 și justifică pe scurt răspunsul (de exemplu, prin întrebarea la care răspunde sau prin prepoziția care îl însoțește): „frunzele”, „nucului”, „curtea”, „(printre) scândurile”, „(deasupra) câmpului”.
5. Analizează părțile de propoziție scrise între ghilimele, precizând pentru fiecare funcția sintactică și partea de vorbire prin care se realizează: – „Bunica” (din enunțul „Bunica mătura curtea în fiecare dimineață.”); – „curtea”; – „în fiecare dimineață”; – „bătrân” (din „nucului bătrân”); – „era umed” (din enunțul „Aerul era umed.”). Pentru acest ultim exemplu precizează și felul predicatului, apoi numește componentele lui.
6. Identifică în textul de la itemul 1: a) două epitete; b) o comparație, numind termenii comparației; c) o personificare. Explică, în 2-3 enunțuri, ce imagine a toamnei creează autorul cu ajutorul acestor figuri de stil.
7. Citește textul următor: „Toamna, zilele devin mai scurte, iar copacii primesc mai puțină lumină. Clorofila, substanța care dă culoarea verde a frunzelor, se descompune treptat. Astfel, devin vizibili alți pigmenți, galbeni și portocalii. Căderea frunzelor ajută copacii să piardă mai puțină apă în timpul iernii.” Compară acest text cu textul de la itemul 1, după următoarele criterii: tipul de text (literar sau nonliterar), limbajul folosit (sensuri figurate sau sensuri proprii, termeni științifici) și scopul textului. Dă câte un exemplu din fiecare text pentru criteriul limbajului.
8. Scrie un text narativ, de 120-150 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare trăită de tine într-o zi de toamnă. În redactarea textului, vei avea în vedere: – să respecți cele cinci momente ale subiectului (expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul); – să folosești cel puțin un epitet și o comparație; – să respecți regulile de ortografie și de punctuație; – să dai un titlu sugestiv textului; – să te încadrezi în limita de cuvinte indicată.