Reflecții asupra limbajului din textul dramatic

1. Citește replicile de mai jos din piesa „Chirița în provinție” de Vasile Alecsandri: „CHIRIȚA: De aceea l-am silit pe bărbatu-meu să meargă la Ieși ca să cerce a căpăta isprăvnicia de aice din ținut… Doară și el are drituri… […] adă-ți aminte ce groază-l apucase pe Bârzoi… că striga și pin somn c-o venit zavera… SAFTA: […] lângă riga de trefli… frate-meu, și dedesubt trii ochi de cupă… drum… trebuie să vie negreșit astăzi…” Transcrie din aceste replici cinci cuvinte sau forme care nu aparțin limbii literare. Scrie, în dreptul fiecăreia, forma corectă din limba literară actuală.

2. Citește secvența de mai jos din piesa „Chirița în provinție” de Vasile Alecsandri: „CHIRIȚA: […] Helbet! dacă-i pe-aceea… Apoi și noi avem temeiuri… […] CHIRIȚA: I!… când să-l văd deodată intrând pe poartă cu doi jăndari… știi?… i-aș sări în cap.” a) Transcrie cele două interjecții din secvență. b) Precizează ce stare sau atitudine a personajului exprimă fiecare interjecție. c) Explică, în două-trei enunțuri, ce rol au interjecțiile în limbajul unui text dramatic.

3. Citește replica de mai jos din piesa „Chirița în provinție” de Vasile Alecsandri: „SAFTA: Menesc a bine… Mi-o ieșit zece ochi de caro… bucurie… lângă riga de trefli… frate-meu, și dedesubt trii ochi de cupă… drum… trebuie să vie negreșit astăzi… și să-ți aducă veste bună.” Precizează două roluri ale punctelor de suspensie din această replică. Ilustrează fiecare rol cu o secvență din replică. Arată apoi, într-un enunț, cum ar trebui să rostească un actor această replică pe scenă, ținând cont de semnele de punctuație.

4. Citește fragmentul dramatic de mai jos: „MAMA (intrând grăbită, cu o sacoșă în mână): Andrei! Iar stai la calculator? ANDREI (fără să ridice privirea de pe ecran): Mai am doar un nivel, mamă… unul singur! MAMA (pune sacoșa pe masă și oftează): Of! Mâine ai lucrare la matematică… ANDREI (se întoarce brusc spre ea, speriat): Mâine?! Credeam că e joi…” a) Transcrie trei indicații scenice din fragment. b) Precizează, pentru fiecare, ce anume indică: gestul, mișcarea, tonul sau starea sufletească a personajului. c) Explică, într-un enunț, de ce indicațiile scenice sunt importante pentru cel care citește textul și pentru cel care îl pune în scenă.

5. În piesa „Chirița în provinție”, Chirița și fiul ei, Guliță, amestecă des cuvinte franțuzești cu cuvinte românești, deși nu cunosc bine limba franceză. Pentru a face o impresie bună, un personaj construit după acest model ar putea spune: „Bonjur, monsiu! Guliță al meu e un copil foarte șarmant… Parlează franțuzește ca un adevărat boier!” Explică, în 50-70 de cuvinte, ce dezvăluie despre personaj acest amestec de limbi. Precizează și ce efect are el asupra cititorului sau a spectatorului: comic, serios, emoționant etc. Motivează-ți alegerea.

6. Transformă fragmentul dramatic de mai jos într-un fragment narativ, de 60-80 de cuvinte, folosind persoana a III-a. Introdu replicile prin vorbire directă sau indirectă și transformă indicațiile scenice în propoziții ale naratorului. „BUNICUL (așezându-se încet pe bancă): Ehei… pe vremea mea, mergeam pe jos zece kilometri până la școală! NEPOATA (zâmbind, neîncrezătoare): Zece, bunicule? Pe bune? BUNICUL (ridicând degetul): Zece! Și pe zăpadă, nu glumă!” Scrie apoi, într-un enunț, o diferență dintre modul în care este redat limbajul personajelor în textul dramatic și cel din textul narativ.

7. Redactează un fragment de text dramatic de 6-8 replici, cu două personaje: doi colegi care se pregătesc pentru serbarea școlii. Respectă următoarele cerințe: – scrie numele personajelor înaintea fiecărei replici; – include cel puțin trei indicații scenice, scrise în paranteză; – folosește cel puțin două interjecții; – folosește cel puțin un enunț exclamativ și unul interogativ; – folosește punctele de suspensie pentru a reda o ezitare sau o întrerupere; – include cel puțin două cuvinte sau structuri specifice limbii vorbite. La final, subliniază interjecțiile și încercuiește indicațiile scenice.

8. Pornind de la replicile Chiriței de mai jos, explică, într-un text de 70-100 de cuvinte, cum contribuie limbajul personajului la caracterizarea lui indirectă. Ai în vedere regionalismele, formele populare, interjecțiile și punctuația. Precizează cel puțin două trăsături ale Chiriței care reies din felul în care vorbește și ilustrează-le cu secvențe din text. „CHIRIȚA: De aceea l-am silit pe bărbatu-meu să meargă la Ieși ca să cerce a căpăta isprăvnicia de aice din ținut… Doară și el are drituri… ca patriot… ca pătimit… […] Helbet! dacă-i pe-aceea… […] CHIRIȚA: Să te-audă Dumnezeu… Atunci să vezi, soro, căpățini de zăhar… să nu poți dovedi cu dulcețile…”