Vrem să folosim Google Analytics ca să vedem câte persoane vizitează EducațieAI și ce pagini citesc. Google Analytics se încarcă și pune cookie-uri doar dacă accepți. Îți poți schimba alegerea oricând din „Setări cookie-uri”, în subsolul paginii. Detaliile sunt în politica de confidențialitate.

Generat din manualul „Limba și literatura română clasa a VII-a”, ARAMIS PRINT, lecția „Reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic Orașul fantomelor, de Victoria Schwab”, paginile 140–144.

Reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic – „Orașul fantomelor”, de Victoria Schwab

Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a

Nume elev: ____________________Data: ____________

  1. 1. Citește secvența din fragment: „Mă uit în jur, pierdută. [...] Aici, e trei sferturi piatră cenușie la un sfert cer cenușiu. Aici, nu e agitație, nu e vreun zgomot.” Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele: pierdută, cenușie, agitație, zgomot. Alcătuiește apoi un enunț cu unul dintre sinonimele găsite.

  2. 2. Cuvântul „cortină” apare în text atât cu sens propriu („greaua cortină roșie a scenei”), cât și cu sens figurat (cortina Vălului, prin care trece fata). Explică diferența dintre cele două sensuri. Alcătuiește apoi două enunțuri proprii cu verbul „a trage”: unul în care verbul are sens propriu și unul în care are sens figurat.

  3. 3. Precizează cum s-au format următoarele cuvinte din text: înfiorători, nervozitate, fantomatică, neregulă, cititoare, instantaneu. Pentru fiecare cuvânt, numește procedeul de formare (derivare, compunere sau conversiune) și, dacă este cazul, prefixul sau sufixul.

  4. 4. Identifică naratorul din fragmentul „Orașul fantomelor” și precizează persoana la care se face relatarea. Transcrie două secvențe care dovedesc acest lucru și explică ce efect are asupra cititorului faptul că povestea este relatată de personajul principal.

  5. 5. Realizează planul simplu de idei al fragmentului din Capitolul treisprezece, formulând cel puțin cinci idei principale. Precizează apoi la ce timp sunt folosite majoritatea verbelor din acest capitol (de exemplu: „O rupem la fugă”, „observ”, „Gâfâi”) și explică de ce crezi că autoarea a ales acest timp pentru o scenă de urmărire.

  6. 6. Numește cele trei tipare textuale prezente în fragment (narativ, descriptiv, dialogat). Pentru fiecare tipar, transcrie câte o secvență scurtă din text în care acesta apare și explică, în câte un enunț, rolul lui în acea secvență.

  7. 7. Prezintă relația de prietenie dintre fată (naratoarea) și Jacob, într-un text de 60–80 de cuvinte. Precizează două trăsături ale lui Jacob, susținute fiecare de câte un citat din text, și menționează câte o modalitate de caracterizare (directă sau indirectă) prin care reiese fiecare trăsătură.

  8. 8. Transcrie din text o comparație și o personificare (de exemplu, din secvențele despre Văl sau despre atracția fetei față de locurile bântuite). Numește fiecare figură de stil și explică semnificația ei. Apoi scrie un text de minimum 60 de cuvinte, folosind tiparul descriptiv, în care să descrii Vălul așa cum ți-l imaginezi, cu cel puțin o figură de stil proprie.

Fișe asemănătoare

AI-ul pregătește. Tu ai mai mult timp pentru ceea ce contează.

Contul e gratuit și are o limită lunară de generări.

Generează o fișă