Strategii de ascultare activă
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Explică, cu propriile cuvinte, ce înseamnă ascultarea activă. Numește apoi cele trei comportamente prin care se manifestă aceasta și dă câte un exemplu concret pentru fiecare, dintr-o discuție cu un coleg.
2. Citește dialogul de mai jos. — Ieri am fost la repetiția trupei de teatru a școlii. Pregătim o piesă după o poveste de Ion Creangă. — Aha, și ce rol ai primit? — Sunt povestitorul. Spun replicile care leagă scenele între ele. — Adică tu le explici spectatorilor ce se întâmplă între scene? — Exact! Și trebuie să-mi schimb vocea pentru unele personaje. — Înțeleg. Și eu am avut un rol asemănător anul trecut, la serbarea de Crăciun. La început mi-a fost greu să schimb vocile. — Serios? Cum te-ai descurcat? Identifică în dialog patru tehnici diferite de ascultare activă. Pentru fiecare tehnică, transcrie replica sau secvența care o ilustrează.
3. Citește secvența de mai jos. ANDREI: Vreau să-ți povestesc ce s-a întâmplat la concursul de recitare. Când am urcat pe scenă... VLAD (se uită în telefon): Stai, stai! Eu am câștigat aseară un joc incredibil! ANDREI: ...am uitat prima strofă, dar apoi... VLAD (cască, privind pe fereastră): Da, da. Ce faci în weekend? a. Precizează trei greșeli de ascultare pe care le face Vlad. Ia în calcul atât replicile, cât și indicațiile din paranteze. b. Rescrie cele două replici ale lui Vlad și indicațiile dintre paranteze, astfel încât el să devină un ascultător activ.
4. O colegă îți spune: „Nu cred că reușim să terminăm decorurile până vineri. Jumătate din echipă pleacă la olimpiadă, iar cartonul și vopselele n-au sosit încă.” a. Reformulează ideile colegei. Începe cu una dintre formulele învățate („Dacă am înțeles eu bine...”, „Vrei să spui că...”, „Asta înseamnă că...”). b. Explică în 2–3 enunțuri de ce este utilă reformularea într-o conversație.
5. Un coleg vă povestește: „Spectacolul de aseară a fost tare ciudat. Actorii au jucat fără costume, scena era aproape goală, iar la final publicul a fost invitat să urce lângă ei. Unii spectatori au plecat nemulțumiți.” Formulează trei întrebări de clarificare prin care să-i ceri colegului lămuriri sau detalii. După fiecare întrebare, precizează ce informație vrei să afli prin ea.
6. Ascultarea activă se observă și în comportamentul nonverbal și paraverbal al receptorului. a. Enumeră trei gesturi, atitudini sau semnale prin care un ascultător îi arată vorbitorului că este atent. b. Enumeră două comportamente care arată lipsă de atenție. c. Explică de ce nu este potrivit ca aspectul fizic al unui vorbitor (îmbrăcăminte, coafură etc.) să decidă dacă îi ascultăm sau nu ideile.
7. La o dezbatere din clasă despre rolul teatrului în viața elevilor, o colegă își prezintă punctul de vedere. Tu ai o idee pe care vrei s-o spui imediat. a. Explică de ce nu este bine să o întrerupi. b. Formulează două replici prin care îți semnalezi politicos dorința de a interveni, după ce colega și-a terminat ideea. c. Precizează un gest prin care poți arăta că vrei să iei cuvântul, fără să deranjezi vorbitorul.
8. Redactează un dialog de 8–10 replici între doi colegi care discută despre o piesă de teatru sau un film văzut recent. Unul dintre ei trebuie să fie un ascultător activ și să folosească cel puțin trei tehnici diferite de ascultare activă. Folosește și cel puțin o indicație scenică (în paranteză) care descrie un comportament nonverbal al ascultătorului. Subliniază tehnicile folosite și numește-le la finalul dialogului.