Textul epic. Narativul literar: Amintiri din copilărie de Ion Creangă

1. Recitește fragmentul din Amintiri din copilărie de Ion Creangă, studiat la lecție. Folosește întrebările prin care se identifică o acțiune și răspunde în enunțuri pentru episodul fugii lui Nică de la școală: Cine face acțiunea? Ce face? De ce? Cu ce scop? Când? Unde?

2. Citește secvențele de mai jos: A. „Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre...” B. „Atunci eu, cu voie, fără voie, plec spre ușă, ies repede și nu mă mai încurc primprejurul școlii, ci o iau la sănătoasa spre casă.” a) Precizează persoana la care se face relatarea în ambele secvențe. b) Explică, în două–trei enunțuri, diferența dintre naratorul din secvența A și personajul care acționează în secvența B. c) Arată, într-un enunț, de ce nu este corect să spunem că Ion Creangă, autorul, este același lucru cu Nică, personajul.

3. Momentele de mai jos sunt așezate într-o ordine greșită: 1) Nică se ascunde în țărână, la rădăcina unui păpușoi. 2) Părintele Ioan vine la familia lui Nică și îl conving să se întoarcă la școală. 3) Nic-a lui Costache însemnează greșelile lui Nică pe o draniță. 4) Doi băieți pornesc în urmărirea lui Nică. 5) Bădița Vasile îi cere lui Nic-a lui Costache să-l asculte pe Nică. 6) Nică îi spune mamei, plângând, că nu se mai duce la școală. 7) Când intră un școlar în clasă, Nică iese pe ușă și fuge. Rescrie numerele momentelor în ordinea cronologică a acțiunii. Apoi precizează, într-un enunț, ce organizator grafic ar fi potrivit pentru aceste întâmplări și de ce.

4. Citește secvența: „Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre [...]; cu biserică frumoasă...” a) Numește modul de expunere folosit în această secvență. b) Menționează trei trăsături ale satului Humulești, așa cum reies din text. c) Explică, în două–trei enunțuri, ce atitudine are naratorul față de satul copilăriei și cum contribuie această secvență la crearea lumii din text.

5. Naratorul se prezintă astfel: „un băiat prizărit, rușinos și fricos și de umbra mea”, iar despre bădița Vasile spune că era „un holtei zdravăn, frumos și voinic”. a) Explică sensul cuvântului „prizărit”. b) Compară, în trei–patru enunțuri, cele două portrete, arătând ce contrast se creează între ele. c) Precizează dacă fuga lui Nică de la școală se potrivește cu felul în care se descrie el însuși. Justifică-ți răspunsul cu o întâmplare din text.

6. Citește secvența: „«Măi!!! S-a trecut de șagă, zic eu, în gândul meu; încă nu m-a gătit de ascultat, și câte au să mai fie!» [...] «Ce-i de făcut, măi Nică?» îmi zic eu în mine.” a) Precizează cui îi adresează Nică aceste replici. b) Identifică două semne de punctuație din secvență și explică rolul fiecăruia. c) Explică, în două–trei enunțuri, ce stări trăiește personajul în acest moment și de ce sunt importante aceste replici pentru desfășurarea acțiunii.

7. Citește enunțul: „...și nu intru acasă, ci cotigesc în stânga și intru în ograda unui megieș al nostru, și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi.” a) Rescrie enunțul, înlocuind cuvintele regionale „cotigesc”, „ogradă”, „megieș”, „ocol” și „păpușoi” cu sinonime din limba literară. b) Explică, în două–trei enunțuri, ce efect are repetarea conjuncției „și” asupra ritmului povestirii. Pune acest efect în legătură cu întâmplarea relatată.

8. Imaginează-ți că ești Nic-a lui Costache. Redactează un text narativ de 100–150 de cuvinte, la persoana I, în care să povestești urmărirea lui Nică prin grădina cu păpușoi, din punctul tău de vedere. Textul trebuie să conțină: - cadrul acțiunii (loc și timp); - cel puțin trei momente înlănțuite cronologic; - o scurtă descriere; - cel puțin două replici de dialog, scrise corect, cu linie de dialog.