Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuale admise/neadmise de normă
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Desparte în silabe cuvintele de mai jos și subliniază silaba accentuată. Precizează apoi pe ce silabă cade accentul, numărând dinspre sfârșitul cuvântului: ultima, penultima, antepenultima sau a patra silabă. Cuvintele sunt: pescar, fereastră, pădure, pasăre, păsările.
2. În perechile de mai jos, semnul ´ arată vocala accentuată. Scrie pentru fiecare pereche varianta accentuată corect, conform DOOM3: a) carácter / caractér; b) regízor / regizór; c) únic / uníc; d) précaut / precáut; e) gingáș / gíngaș; f) suburbíe / subúrbie; g) tútore / tutóre; h) seíf / séif.
3. Se dau două perechi de cuvinte, cu vocala accentuată marcată prin semnul ´: políp / pólip și cópii / copíi. Explică, în două–trei enunțuri, ce deosebire există între cele două perechi. Folosește în răspuns expresiile „variante accentuale admise” și „omografe”.
4. Rescrie enunțurile de mai jos și marchează cu semnul ´ vocala accentuată a cuvintelor dintre ghilimele. Precizează apoi ce parte de vorbire este fiecare cuvânt. a) Bunica a strâns în cutie „acele” de cusut. / „Acele” cărți sunt ale mele. b) Am cumpărat o „mobilă” nouă pentru sufragerie. / Echipa noastră are o apărare „mobilă”. c) Am spălat „vesela” după cină. / Ana este o fată „veselă”.
5. Marchează silaba accentuată în fiecare pereche de forme ale aceluiași cuvânt: a) soră – surori; b) noră – nurori; c) (noi) facem – (el) făcu; d) (noi) batem – (el) bătu. Formulează apoi, într-un enunț, o observație despre locul accentului atunci când se schimbă forma cuvântului.
6. Se dau următoarele nume de familie: Vasiliu, Teodoriu, Rotariu, Morariu. Precizează pe ce silabă se accentuează corect fiecare nume. Explică regula pe care ai aplicat-o, ținând cont de cuvântul de la care provine numele: un substantiv propriu sau un substantiv comun.
7. În limba română, de regulă, vocala accentuată nu se marchează în scris. Formulează un enunț în care cuvântul „copii” poate fi înțeles în două feluri. Rescrie apoi enunțul de două ori, marcând de fiecare dată accentul grafic, astfel încât să obții cele două sensuri. Explică, într-un enunț, în ce situație este util accentul grafic.
8. Redactează un dialog de 6–8 replici între doi colegi. Unul dintre ei pronunță greșit două cuvinte la alegere dintre: caracter, taxi, veveriță, regizor. Celălalt îl corectează politicos și îi explică unde se poate verifica accentuarea corectă. Marchează cu semnul ´ vocala accentuată în cuvintele discutate și respectă punctuația specifică dialogului.