Interculturalitate: Relații culturale constructive. Noi și ceilalți

1. Explică, în 3–4 enunțuri, ce înseamnă o relație culturală constructivă. Precizează în răspuns diferența dintre preluarea unor elemente dintr-o altă cultură și pierderea identității etnice proprii. Oferă un exemplu din viața de zi cu zi a comunității tale (sărbători, mâncare, muzică, limbă, modă etc.) care ilustrează o astfel de relație.

2. Citește textul de mai jos: „Seara, tata și-a pus pardesiul și fularul, a scos mașina din garaj și a pornit pe bulevard spre teatru. În foaier, spectatorii discutau aprins despre actorul principal, iar la final publicul a aplaudat la scenă deschisă.” a) Identifică în text patru cuvinte împrumutate din limba franceză. b) Explică, în 2–3 enunțuri, ce arată prezența acestor cuvinte despre relația dintre cultura română și cea franceză. c) Precizează dacă aceste împrumuturi au afectat identitatea limbii române. Justifică-ți răspunsul.

3. Citește textul de mai jos, apoi rezolvă cerințele. Textul 1 „Constantin Brâncuși s-a născut în 1876, la Hobița, în Gorj. În 1904 a plecat spre Paris, unde a urmat cursurile Școlii de Belle-Arte și a lucrat pentru scurt timp în atelierul lui Auguste Rodin. L-a părăsit curând, spunând că «nimic nu crește la umbra marilor copaci». La Paris și-a creat un stil propriu, în care formele simple amintesc de stâlpii de pridvor, de porțile și de lucrurile cioplite în lemn din satele românești. Ansamblul monumental de la Târgu Jiu – Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului – a fost realizat în anii 1937–1938, în memoria eroilor din Primul Război Mondial. Atelierul său parizian poate fi vizitat și astăzi, reconstituit lângă Centrul Pompidou.” a) Selectează din text două informații care arată influența culturii franceze asupra formării artistului. b) Selectează din text două informații care arată că Brâncuși și-a păstrat legătura cu identitatea culturală românească. c) Explică, în 3–4 enunțuri, de ce parcursul lui Brâncuși poate fi considerat un exemplu de relație culturală constructivă.

4. Citește Textul 2, apoi compară-l cu Textul 1 de la itemul 3. Textul 2 „De doi ani studiez la Madrid. La început mi-a fost greu: alt program al mesei, altă limbă, alte obiceiuri. Acum iau prânzul târziu, ca spaniolii, și am învățat să dansez flamenco. Dar de 1 Decembrie mi-am invitat colegii la o «seară românească»: am gătit sarmale, le-am arătat ii cusute de bunica mea și le-am explicat ce înseamnă mărțișorul. Au rămas încântați, iar un coleg din Valencia m-a rugat să-l învăț câteva cuvinte în română.” (fragment de blog al unei studente) Precizează, în 80–100 de cuvinte: a) o temă comună celor două texte; b) o asemănare și o deosebire între cele două texte la nivelul ideilor (de exemplu, felul în care fiecare personalitate preia și transmite elemente culturale); c) o deosebire de structură sau de tip de text (informativ/biografic – confesiv).

5. Redactează un text argumentativ de 120–150 de cuvinte în care să răspunzi la întrebarea: „Poate o comunitate să preia obiceiuri și cuvinte din alte culturi fără să-și piardă identitatea?” Textul tău trebuie să conțină: – ipoteza (opinia ta, formulată clar); – cel puțin două argumente, fiecare susținut de un exemplu (din textele de pe fișă, din istorie, din lecturi sau din experiența proprie); – conectori specifici argumentării (în primul rând, de exemplu, prin urmare etc.); – o concluzie.

6. Citește schimbul de replici de mai jos, dintr-o dezbatere la clasă: ANDREI: Cred că sărbătorile preluate din alte țări ne pot apropia de tinerii din alte culturi, dacă nu uităm de propriile tradiții. MARIA: Ce prostie! Tu habar n-ai, străinii ne strică tot ce avem! a) Identifică două elemente care fac replica Mariei ineficientă sau nepotrivită într-o dezbatere. b) Rescrie replica Mariei, astfel încât să-și păstreze opinia (îngrijorarea față de pierderea tradițiilor), dar să fie formulată politicos și argumentat, pornind de la ideea lui Andrei. c) Formulează o replică prin care un al treilea participant continuă ideile celor doi și propune o soluție de compromis.

7. Pregătești, împreună cu grupa ta, broșura de prezentare din proiectul „Noi și ceilalți”, despre o personalitate română care a trăit sau a creat în străinătate (de exemplu: Dimitrie Cantemir, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Constantin Brâncuși, Herta Müller). a) Alege personalitatea și realizează planul broșurii, cu titlu și cel puțin patru secțiuni. b) Redactează un paragraf de 60–80 de cuvinte pentru secțiunea despre legătura personalității cu altă cultură (ce a preluat și/sau ce a dăruit acelei culturi). c) Notează corect o sursă de informare folosită (autor, titlu, editură/site, an) și explică, într-un enunț, de ce este necesar să citezi sursele.

8. Rezolvă cerințele pe baza enunțurilor de mai jos. 1. „Tinerii români au adus de la Paris idei noi despre cultură și libertate.” 2. „Brâncuși, după cum se știe, și-a deschis atelierul la Paris.” a) Transformă construcția activă din enunțul 1 în construcție pasivă, păstrând complementul de agent. Precizează ce modificări ai făcut. b) Identifică în enunțul 2 construcția incidentă și precizează rolul ei. c) Identifică în enunțul 2 pronumele reflexiv și precizează dacă are sau nu funcție sintactică. d) Alcătuiește un enunț despre o relație culturală constructivă în care să folosești o construcție impersonală.